SPITALUL CLINIC COLENTINA a luat fiinţă în anul 1858 cand printul Scarlat Ghica hotăraşte ctitorirea asezamantului medical denumit la acea vreme “Noul Pantelimon” pe un teren de 8,73 ha, donat de domnitorul Grigore Ghica .
          Construirea noului spital “Noul Pantelimon” sau “Colentina” s-a început dupa planul de construcţie întocmit de arhitectul M.Hartl şi aprobat de Scarlat Grigore Ghica, dar în iulie 1859 s-a constatat că materialele utilizate erau de proastă calitate iar lucrările nu întruneau calităţile necesare. O comisie propune prin raportul depus în 3 August 1861 demolarea lucrărilor efectuate şi întocmirea unui nou plan de construcţie.
          Având în vedere noile condiţii, lucrările au reînceput în anul 1862 pentru un singur pavilion şi s-au finalizat la sfarsitul anului 1863 construcţia fiind inaugurată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 24 februarie cu ocazia aniversării a cinci ani de la Unirea Principatelor Române.
          “Noul Pantelimon” asigura bolnavilor serviciile medicale şi chirurgicale având fiecare câte 50 de paturi şi un serviciu de consultaţii gratuite, iar pavilionului iniţial i s-au mai adăugat două clădiri  ce reprezentau locuinţele personalului.
          Anuarul  Serviciului Sanitar din 1864 specifică pentru Spitalul Colentina numărul de paturi şi de medici care il deserveau fiind astfel enumerat la loc de cinste alături de celelalte unităţi: Colţea, Filantropia, Pantelimon, Brancovenesc, Spitalul Izraelit etc..
          Până la şfârşitul secolului al XIX-lea s-au construit şi s-au înfiinţat alte pavilioane şi clădiri speciale, după cum urmează:

- locuinţa pentru medicii secundari în 1870; - trei barăci pentru boli contagioase în 1880, bucătărie şi băi în 1885; - serviciul cu paturi pentru boli venerice în 1887; - canalizarea spitalului în 1892; - locul pentru etuva de dezinfecţie; - cuptor de ars paie şi pansamente; - executarea aleilor şi lucrări de plantaţie; - un pavilion de 50 de paturi pentru boli venerice în 1894; - două pavilioane (separate a 20 de paturi fiecare) pentru boli contagioase în 1886; - un pavilion destinat bucătăriei şi locuinţe pentru personalul angajat.

        Gheorghe Marinescu este numit la 1 mai 1897, medic şef în Spitalul Pantelimon iar în 1919 clinica de boli nervoase este transferată în Spitalul Colentina tot sub conducerea prof. Dr. Gheorghe Marinescu.
        Trebuie menţionat că în 1915 a început în Spitalul Colentina construirea unei clinici moderne destinată pacienţilor cu afecţiuni neurologice, clădire care nu a fost gata decât în 1936 datorită evenimentelor din primul război mondial şi indiferenţei guvernanţilor.
        În anul 1951, ca urmare a reformei învăţământului şi necesităţilor privind bolile şi intoxicaţiile profesionale (prin reforma invatamantului din anul 1948, in cadrul facultatii de medicina a luat fiinta catedra de igienă a muncii şi boli profesionale condusă de şefii de lucrări dr. Teodor Pascu si dr. Dimitrie Nanu), Profesor doctor Gheorghe Dinischiotu va organiza în spitalul Bucur prima secţie de Boli Profesionale din ţara noastră în cadrul Centrului de Igienă şi Boli Profesionale, secţie care în 1952 se va muta în Spitalul Clinic Colentina.
        Activitatea de cercetare şi asistenţă medicală pentru bolile venerice a fost până la transferul clinicii dermatologice de la Spitalul Colţea în Spitalul Colentina (fapt petrecut în 1939) efectuată în serviciul de boli venerice al Spitalului Colentina şi condusă de conferenţiar dr. Aristotel Banciu (1886 – 1938), serviciu care dispunea de laboratoare de specialitate şi avea un total de 300 de paturi.
        Serviciul Clinic de Ortopedie din Spitalul Colentina a fost înfiinţat în anul 1951, având 105 paturi şi fiind condus de dr. Dimitrie Pintilie, un exceptional specialist, inovator de aparatură, instrumentar, tehnici operatorii şi un deosebit formator de cadre de specialitate.
        Înfiinţarea Clinicii Medicale pe locul fostului Serviciu Medical, condus până în anul 1926 de distinsul internist dr. Ion Urlăţeanu si apoi de dr. I. Mamulea pana în anul 1935, este legată de numele acad. prof. dr. N. Gh. Lupu, corifeul medicinii interne româneşti, creatorul primului Institut de Medicină Internă din ţară, în care s-au format majoritatea somităţilor din domeniul medicinii interne, profesori universitari, creatori de scoală medicală la rândul lor.
        Secţia Boli Parazitare, sectie unică în Bucureşti, cu activitate universitara funcţionează în Spitalul Clinic Colentina din anul 1995, in localul Clinicii Dermatologie.
        În urma demersurilor făcute de conducerea a Spitalului Clinic Colentina s-a obţinut aprobarea infiinţării unei Secţii de Recuperare Medicală, astfel încat, la 15 decembrie 2001 s-a deschis o secţie cu 30 de paturi.
        Clinica de Chirurgie, continuatoarea activităţii deosebite a vechiului Serviciu de Chirurgie din Spitalul Colentina a fost şi este condusă de mari nume din istoria medicinii româneşti, cu realizari în premieră pentru chirurgia romanească şi mondială.
        Una din cele mai dinamice secţii a spitalului, a cărei dotare se modernizează continuu cu aparatură de ultimă generaţie (aparate de anestezie Drager – Iulius, Fabius, Sulla ventilatoare, aspiratoare, monitoare complexe pentru supravegherea funcţiilor vitale) este secţia de Anestezie Terapie Intensivă.
        Compartimentul de Chirurgie Plastică şi reconstructivă din Clinica Chirurgie efectueaza intreaga paletă de tipuri şi intervenţii chirurgicale privind operaţii reconstructive de maximă dificultate, chirurgie reconstructivă şi microchirurgie, traumatologie pentru chirurgia mâinii, replantare de membre, fracturi deschise complexe ale membrelor inferioare, infecţii extensive ale extremităţilor şi părţilor moi, precum şi toate tipurile de operaţii pentru chirurgie cosmetică.  

PENTRU  O  DESCRIERE  MAI  AMPLĂ A ISTORICULUI, ACCESAŢI  CARTEA   

HERALDICA